Postări

Se afișează postări din aprilie, 2018

Cheile Grădiștei, o oază de liniște

Imagine
Cheile Grădiștei este o locație de vis între dealuri împădurite cu brazi înalți. Se află între Moieciu de Jos și Moieciu de Sus. De la Brașov sunt 43 de km, iar până la Castelul Bran sunt 7 km. În ultimul timp zona Rucăr-Bran s-a dezvoltat foarte mult și atrage toți mai mulți turiști. Castelul Bran fiind atracția principală.

În zonă sunt numeroase unități de cazare de la complexuri hoteliere până la pensiuni agroturistice. 
Numele de Cheile Grădiștei provine de la zidurile masive de piatră care sunt străbătute de pârâul Turcul. Iar cum treci de aceste stânci ajungi într-o grădină plină de verdeață, copaci și liniște. 

Cheile Grădiștei este un loc destinat relaxării. Un loc unde poți contempla natura și să te lași purtat de gânduri cât mai pozitive. Aici uiți de aglomerație și de stresul acumulat în ultimul timp. Liniștit îți poți încărca bateriile.

De pe terasa restaurantului "Cheile Grădiștei" poți să te bucuri de peisaj, iar în același timp poți să savurezi ceva din meniul div…

Tuzla, o plajă pustie

Imagine
"Mă întorc la tine, iar și iar, mare albastră Cum se întoarce valul tău veșnic la mal
Mă întorc la tine, iar și iar, mare albastră Cum se întoarce valul tău veșnic la mal"


Melodia "Mare albastră" de Dorian ne-a însoțit tot drumul Brașov-Constanța. Așteptam cu nerăbdare această mini vacanță. A fost o idee spontană să mergem cu cortul la mare. De mult îmi doream să fac asta. Așa că am căutat o plajă pustie și am dat de Tuzla. Până atunci nu mai auzisem de ea și din poze îmi plăcea cum arăta. Așa că am decis să vedem ce e acolo.
Ne-am trezit cu noaptea-n cap și am pornit la drum. Îmi place să călătoresc noaptea pentru că e atâta liniște și șoseaua este liberă. Tot drumul gândul îmi era la soare, mare și relaxare. Mă simțeam ca și un copil care nu mai avea răbdare. 
Răsăritul ne-a prins pe autostrada Soarelui. În Constanța se lăsase puțină ceață și cerul era puțin înnorat. Nu am vrut să mă gândesc că va ploua. Eu mă vedeam făcând plajă și bucurându-mă de nisipul fierbinte, i…

Scrisoare de la Paris pentru mama

Imagine
Draga mea mamă,
Sunt într-o cafenea și privesc oamenii grăbiți ce trec pe Champs-Élysées și am o stare nostalgică. Suntem în secolul vitezei și graba a devenit un hobby. Avem mereu senzația că suntem în întârziere și realizăm că timpul trece mult prea repede pentru al putea controla. E ca un carusel care te învârte și tot te învârte până amețești și obosești. Îmi e dor de copilărie. Îmi e dor de zilele când vocea ta mă trezea să merg la școală. Îmi e dor de ceaiul cu lămâie băut în diminețile reci de iarnă. Îmi e dor de grătarele făcute de tata și de poveștile sale. Pur și simplu îmi e dor de acele vremuri. Îmi pare rău că nu ți-am mai dat nici un semn de viață. Au fost zilele atât de aglomerate încât am uitat chiar și de mine. Aș fi putut să te sun, dar știu cât de mult îți plac scrisorile și cât de mult ți la ele. Încă din copilărie îmi amintesc momentele când îți vedeam degetele pline de cerneală pentru că scriai pagini întregi surorilor tale. Mereu mi-am dorit să stăpânesc arta scri…

Sufletul spune

Imagine
Astăzi am să vă propun ceva diferit. Astăzi îmi voi lăsă gândurile să curgă asemeni unei cascade fără teamă și fără rețineri. O să fie un subiect diferit, dar cu o mare importanță, atât în călătorit cât și în viața de zi cu zi. Mai întâi am să vă spun pe scurt povestea mea sau mai bine zis, cum am ajuns să am un blog și care e scopul lui. Era o zi caniculară de iunie când m-am gândit că trebuie să fac ceva. Pe atunci acel ceva nu avea o formă anume, știam că vreau să fac ceva nou. Gândindu-mă la hobby-urile mele și la ce mi-ar place să fac, m-am gândit să scriu un jurnal despre călătoriile mele. Și plimbându-mă prin minte mi-a venit grozava idee să scriu un jurnal public. Scopul fiind să împart experiențele mele cu oamenii, să-i inspir. Iar așa a apărut Jurnalul unei călătoare, care este un jurnal public, fără secrete. E un album memorial cu descrieri și cu păreri despre ceea ce am văzut și despre ce am simțit.
Cum m-a schimbat călătoritul? Încă din copilărie îmi plăcea să mă plimb, să vă…

Paștele și tradițiile acestuia

Imagine
Pentru că astăzi este Paștele, m-am gândit să dedic acest articol tradițiilor românești. Am să încep prin a vă ura: Paște fericit, multă  lumină în suflet și bucurii!



Mereu mi-am dorit să învăț să încondeiez ouă, iar acum două săptămâni am participat la un curs pe această temă. La Casa Junilor Brașov s-a ținut un atelier de încondeiat și doamna Gabriela Clinciu ne-a învățat toți pașii. Este un meșter popular din zona Bran, sat Poarta care ne-a explicat și ne-a arătat secretele acestui meșteșug. Ne-a învățat simbolurile zonei Bran și Țării Bârsei. De exemplu în Țara Bârsei culorile semnificative pentru încondeiere sunt: roșu, galben și negru. 



Încondeierea ouălor se face cu ajutorul condeiului sau a chișiței în termeni populari, care reprezintă unealta cu care se fac modelele. Mai avem nevoie de ceară de albine, ouă albe de preferat și pigmenți sau vopsea.



Modelele sunt diversificate și au numeroase simboluri precum: soarele, Sfânta Cruce, Floarea Paștelui, frunze de stejar sau de brad și…